De ani buni de zile, în instanță se încearcă rezolvarea unei probleme: unde este, de fapt, hotarul dintre municipiul Giurgiu și comuna Frătești. Procesul a fost pierdut, în instanța locală (Judecătoria Giurgiu) de către municipalitate, în schimb, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe 27 noiembrie, a fost stabilit, în mod clar, hotarul cu pricina.
Cele aproximativ 70 de hectare de teren disputate (teren situat între drumul care duce spre Comcereal până în spatele cimitirului Frătești) au intrat, odată cu decizia instanței supreme, în patrimoniul municipiului, și se adaugă celor 32 de hectare – zona Vămii Giurgiu – intrate de curând în același patrimoniu.
„Am crescut, astfel, din punct de vedere patrimonial cu aproape o sută de hectare de teren. Pe terenul dintre Giurgiu și Frătești discutăm de reminiscențe ale industriei, despre construcții, despre locuințe, care acum vor trece la municipiu. Odată cu „repatrierea” de care vorbim, dincolo de fondurile care vor veni de acum la buget – din taxe și impozite – avem și o serie de obligații față de familiile care locuiesc în zonă: asfaltare, iluminat public, racordare la rețeaua de apă, canal sau gaze naturale”, a precizat, în cadrul unei conferințe de presă, primarul municipiului, Nicolae Barbu.
Situația aceasta trenează din cauză că harta pe care s-a lucrat a fost cea din 1968 (după fosta lege a împărțirii administrativ-teritoriale din acea vreme), fără a se ține cont de faptul că, în 1981, s-a făcut o nouă împărțire teritorială, a apărut județul Giurgiu, iar toate construcțiile industriale din zona de nord a orașului au fost realizate pe Giurgiu, Frăteștiul neavând, în fapt, niciun drept asupra terenului disputat acum în instanță, a mai clarificat primarul Nicolae Barbu.
O.C.
