Zona Liberă Giurgiu s-a înființat în 1996, și, până în 2003, a funcționat ca Regie Autonomă în subordinea Ministerului Transporturilor. Zona Liberă Giurgiu a fost înfiinţată prin cedarea terenului de către societăţile comerciale amplasate pe suprafaţa respectivă şi, de asemenea, cedarea terenului în suprafaţă de 17 ha de către municipiul Giurgiu. Pentru a putea funcționa, Zona Liberă era condiţionată de asigurarea împrejmuirii, delimitarea perimetrului acestei suprafeţe, lucru imposibil la vremea respectivă, întrucât Ministerul Transporturilor nu a avut disponibilitatea de a asigura fondurile necesare începerii activității.
În aceste condiții, municipalitatea a acordat un credit Zonei pentru asigurarea condițiilor de punere în funcțiune și pentru începerea activității. În anul 2003, Guvernul a luat decizia de a trece zonele libere din România în administraţia autorităţilor locale şi spre deosebire de alte zone libere din ţară, la Giurgiu s-a făcut o excepţie, şi în loc să fie cedată Zona Liberă Giurgiu municipiului Giurgiu a fost cedată Consiliului Judeţean.
După ce în ultimii opt ani acționar unic al SC Administrația Zonei Libere Giurgiu SA a fost consiliul local, astăzi, aleșii județeni au decis prin vot, în ședință extraordinară, revenirea acesteia la Consiliul Județean. Doar a acționariatului, pentru că terenul a rămas, și după 4 iulie 2008, în proprietatea Consiliului Județean.
Decizia de azi vine ca urmare a hotărârii Curții Constituționale nr. 1 din 2014, în care, pe scurt, se precizează faptul că „Unitățile Administrativ Teritoriale nu pot avea calitatea de subiecte, ci de titulari ai dreptului de proprietate”.
Fostul director al Zonei Libere Giurgiu, sub conducerea căruia Zona a cunoscut o reală revigorare, Răzvan Cuc, afirma, în plenul ședinței:
„Zona Liberă Giurgiu a prezentat, încă de la înființare, o atracție importantă pentru investitori, pentru mediul privat, în special înainte de 2007. Am condus, timp de doi ani și jumătate, Zona Liberă, și atunci, ca și acum, principala problemă pe care am întâmpinat-o a fost lipsa unei infrastructuri atractive. Zona Liberă Giurgiu trebuie văzută ca un pol economic, trebuie văzută ca o entitate generatoare de locuri de muncă. Şi atunci am spus, dar reiau ideea, că autorităţile locale, în speţă Consiliul Local, nu pot suporta costurile necesare punerii la punct a infrastructurii şi că singura soluţie o reprezintă fondurile europene”, a precizat Răzvan Cuc.
Totodată, acesta a mai adus, în pledoaria sa, un argument pentru reîntoarcerea Zonei la Consiliul Județean: faptul că Zona Liberă nu este eligibilă singură pentru a putea depune proiecte europene, iar cea mai bună soluţie o reprezintă o instituţie precum Consiliul Judeţean Giurgiu.
Proiectul privind preluarea în administrarea CJ a Zonei Libere Giurgiu a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
O.C.
