15 septembrie, Ziua internațională a democrației, pune accentul pe valoarea universală a acesteia. Prin urmare, putem considera că toate statele lumii pot, la un moment dat, să aspire la un regim bazat pe libertate și respectarea drepturilor omului, pe statul de drept, pe un sistem economic capitalist capabil să creeze prosperitate. Este singurul regim politic care respectă demnitatea omului și îl protejează împotriva abuzurilor sistemice. Centrul acestui regim este chiar omul.
Ce știm? Că în lume – potrivit organizației, Economist Intelligence Unit, care din 1996, în fiecare an, elaborează un index al democrației (democracy index), din 167 de țări, acoperind aproape întrega populație a lumii – 24 de țări sunt democrații pline, 52 sunt democrații în flux, 39 sunt regimuri hibride, iar 52 de țări sunt regimuri autoritare.
Importanța celebrării acestei zile nu este dată numai de valoarea sa universală, ci și de faptul că românii au ales în decembrie 1989 să fie guvernați după principiile acestui regim. Doar atunci, după revoluția împotriva comunismului, libertatea, participarea, egalitatea în fața legii, respectul față de demnitatea omului, alegerile libere și corecte, etc, toate acestea au devenit realitate în societatea românească.
Opțiunea pentru democrație a fost o decizie crucială, căci au urmat aderarea la NATO în 2004 și trei ani mai târziu, în 2007, integrarea în UE. Câștigul militar și de securitate, precum și toate drepturile și libertățile europene, piața unică au fost beneficii politice, militare și economice uriașe pentru România, care în toată această perioadă a prosperat.
Sigur că democrația nu este un regim perfect, dar este perfectibil. Adică poate fi îmbunătățit prin dialog și participare. Participarea cetățenilor la viața publică nu este doar un drept, ci este și o datorie a fiecăruia de a legitima o guvernare democratică, de a participa și de a influența, prin mijloace legale, deciziile politice.
Anul acesta se celebrează participarea. Cred că accentul trebuie să cadă pe rolul pe care tinerii ar trebui să-l joace în cadrul democrației, întrucât participarea acestora la viața publică nu este extrem de ridicată, arâtând chiar o lipsă majoră de interes. Ttinerii sunt printre cei mai pasivi, dezinteresați de ”misterul” deciziilor politice. Nu este nici pe departe un semn bun. O societate sănătoasă politic este una în care tinerii cred că pot schimba ceva și uneori, chiar o fac. Prin implicare în asociații voluntare, prin aderarea la partidele politice, prin proteste pașnice față de unele decizii politice.
În orice caz, este de datoria noastră, a politicienilor, a membrilor Parlamentului, să impulsionăm tinerii să se implice în viața publică, prin diverse modalități (reforma Parlamentului, promovarea tinerilor în funcții publice, deschiderea partidelor ). Altfel, viața democratică va fi mai săracă.
Per ansamblu, ceea ce trebuie înțeles este că democrația nu este un dat. Democrația trebuie protejată. De ce? Pentru că nu există un regim politic mai bun și pentru că aceasta este, deocamdată, singurul compatibil cu libertatea și demnitatea umană.
